Culoarea verde este astăzi asociată cu natura, cu prospețimea și are o natură tonică, din punct de vedere al psihologiei culorilor, în orice tehnică de pictură ar fi utilizată - acuarelă, tempera, acrilic sau ulei. Are o istorie bogată în pictură, culoarea verde fiind, contrar abundenței acesteia în natură, o culoare care a fost greu de obținut ca și pigment pur.

Iată un articol în care vei afla câteva informații despre istoria culorii verde în pictură împreună cu momentele în care au fost descoperiți noi pigmenți dar și despre cele mai des întâlnite nuanțe de verde și proveniența lor.

Istoria pigmenților în nuanțe de verde pentru pictură

Un pigment care a fost greu de obținut, încă din vechime, verdele a cunoscut și perioade în care rețetele de fabricație au fost periculos de toxice, din cauza materialelor componente.

Egiptenii au încercat să obțină o culoare verde rezistentă din mineral de cupru, însă această rețetă s-a dovedit a fi lipsită de durabilitate. Primii care au venit cu o soluție au fost romanii, care au descoperit verdigris-ul, un pigment rezultat din scufundarea plăcuțelor de cupru în vin. În perioada Renașterii, s-au descoperit noi pigmenți care ofereau nuanțe de verde, însă majoritatea fiind din plante, nu reușeau să treacă testul timpului.

Primul pigment verde durabil a fost descoperit de un chimist suedez (Carl Wilheml Scheele) însă acesta a fost creat din arsenit și avea o toxicitate crescută.

Următorul pigment verde, denumit Paris Green, a înlocuit rețeta chimistului, însă a fost în continuare de o toxicitate ridicată. Acest pigment a fost cel utilizat de impresioniștii francezi cum ar fi Claude Monnet, Paul Cezanne sau Pierre-Auguste Renoir pentru lucrările lor pline de abundență vegetală însă se crede că chiar acest verde toxic a fost motivul pentru problemele de sănătate ale acestor artiști faimoși. Paris Green a fost interzis în 1960.

Între timp, materialele folosite pentru pigmenții de culoare verde au beneficiat de progresul tehnologic, astfel încât astăzi ne putem bucura de o multitudine de nuanțe de verde excelente, fabricate în cele mai sigure condiții și pe care le putem utiliza din abundență pentru tablouri în tehnici diverse. 

Atunci când îți alegi o nuanță de verde, e foarte important să identifici și rezistența culorii la lumină dar și gradul de transparență, pentru a te asigura că tubul de culoare din gama respectivă va avea comportamentul pe care-l dorești.

Denumiri nuante de verde și istoria acestora

Deși verdele se poate obține ușor, din albastru și galben în diferite proporții, există nuanțe de verde care conțin pigmenți direct din natură. Deși căutarea verdelui stabil, rezistent într-o pictură și lipsit de toxicitate a fost o provocare de-a lungul istoriei, astăzi tipurile de verde pe care le găsești în magazinele de artă sunt perfect sigure și potrivite pentru a fi utilizate simple sau în amestecuri. Profunzimea, delicatețea sau intensitatea unei nuanțe de verde este dată de compoziția sa. Astfel, există mai multe denumiri nuanțe de verde, fiecare cu istoria sau și fiecare cu anumite trăsături, utile pentru diferitele tipuri de picturi la care poți lucra.

Olive green

Olive green-ul din gama Aqua Drop testat de artista @Maria Tabarcea 

Verde oliv sau olive green este o nuanță de verde între galben și verde, apropiată de nuanța unei măsline verzi. Prima mențiune a acestei culori poate fi regăsită în secolul 12. Acest tip de nuanță (mai închisă sau mai deschisă) a fost folosită de-a lungul anilor de mulți artiști, un exemplu de lucrare fiind Bridge over a Pont of Water Lilies de Claude Monet.

Având o cantitate mai mare de galben, această nuanță de verde olive poate fi percepută ca sofisticată, luxuriantă și armonioasă.

Poate fi asociată cu nuanțe de galben și roșu dar și cu alb, beige sau negru, culori mai neutre, care o vor scoate în evidență. Varianta de light olive green este un verde mai desaturat, pe când black olive e similar unui dark grey, dar păstrează inflexiunile verzi.

Pentru a obține această nuanță de verde, amestecă o parte albastru la trei părți de galben și apoi adaugă un strop de roșu daca vrei să obții o profunzime accentuată în acest tip de verde.

Phthalo green

Phthalo green din gama de culori de ulei extra fine Norma

Pigmenții Phthalo green au fost descoperiți în 1938 și momentul a fost considerat, ca importanță, similar descoperirii pigmentului ultramarine blue. Spectrul pigmenților Phthalo merge de la nuanțe de albastru profunde și calde până la nuanțe de verde primăvăratice. Înainte de descoperirea acestui pigment, singurele tipuri de verde care ofereau o strălucire similară erau nuanțele de verde smarald.

Pigmenții phthalo (PG7, PG36) sunt printre cei mai populari în uzul artiștilor, dată fiind capacitatea lor excelentă de a funcționa în amestecuri.

Sap green

În vechime, această nuanță de verde era obținută din fructele de cătină – se obținea un sirop gros cu un pigment puternic. Momentul recoltării și tipul de cătină duceau la obținerea unui pigment gălbui sau către o nuanță de verde.

Această nuanță de verde poate fi încălzită cu un pic de galben dar poate obține și o tentă rece, dacă o amesteci cu albastru.

Chromium oxide green

Chromium oxide green din gama de acuarele Horadam

Această nuanță de verde, descoperită (la fel ca multe alte rețete de fabricare a pigmenților pentru pictură) în secolul 19, de un artist chimist, pe nume Antoine Claude Pannetier. Culoarea a devenit apoi preferată pentru uniformele militare de camuflaj.

Artiștii folosesc nuanța verde Chromium oxide green pentru că pot obține, prin amestecul cu alți pigmenți, o gamă foarte mare de culori noi. În același timp, este o nuanță preferată de artiști și pentru că este foarte apropiată de nuanța de verde din natură și poate fi utilizată cu succes la peisaje.

Viridian

Acest tip de verde a fost foarte folosit în perioada impresionistă și numele său provine de la termenul latin care se traduce prin verde sau viguros.
Pigmentul a fost descoperit în secolul 19 însă nu a putut fi produs la un cost mic, drept pentru care a cunoscut popularitatea în rândul artiștilor mult mai târziu, după descoperirea unei rețete mai eficiente.

Culoarea smaraldului

Emerald green din gama Aqua Drop

Nuanța de verde smarald, denumită după piatra prețioasă, este o nuanță între verde și albastră distinctă. Culoarea smaraldului – acest tip de verde a mai fost cunoscut și sub numele de verde Schweinfurt sau verde Paris dar și verde Veronez, în funcție de rețeta și proveniență.

Green earth

Verde închis - green earth, din gama de acuarelă White Nights

Pigmenții de pământ cu inflexiuni verzi reprezintă de multe ori un mix de minerale. Această nuanță de verde a fost folosită încă din antichitate, iar un lucru mai puțin știut era că pictorii obișnuiau să aplice un strat de pigment în nuanță verde de pământ pe fețele personajelor, strat care avea rolul de a neutraliza nuanțele de roz și roșu care erau folosite pentru a reda culoarea pielii.

Alte nume sub care poți regăsi acest pigment verde - Terre Verte sau Verdaccio.

Verde Cobalt

Este o nuanță de verde descoperită în anii 1800 (o combinație de oxid de zinc și cobalt), care a cunoscut popularitatea mai târziu. Pigmentul în sine are o anumită transparență și nu are o putere mare de acoperire, dar fiind permanent, poate fi utilizat în toate variantele de culoare.

Verde închis - hookers green

O altă nuanță de verde închis din gama de acrilice Studio de la Pebeo

Nuanța Hoooker’s green a fost inventată de William Hooker, un cunoscut ilustrator botanic al perioadei. Deși culoarea verde este atât de prezentă în natură, pigmentul necesar redării acelor culori pe pânză este greu de găsit, astfel încât ilustratorul și-a creat singur nuanța, care a devenit apoi una de referință în pictură.

Chartreuse yellow

Este o nuanță poziționată între galben și verde, care rezultă într-un verde foarte deschis și cald. Accest nume vine de la faptul că nuanța semăna mult cu un tip de lichior franțuzesc.

Forest green

Deși nu e neapărat o nuanță de verde de referință, și verdele care surprinde tonalitățile unei păduri este de notat. În imagine, o acuarelă super granulată de la Schmincke, recomandată pentru peisaje de acest tip.

May green – verde deschis

Verdele deschis sau verdele de mai, cum e denumită nuanța de mai sus, conține o cantitate mare de galben și deci este mai cald. Poate fi utilizat pentru a picta într-un peisaj frunzele proaspete de primăvară, asociat cu celelalte tonalități care se regăsesc în natură în acest anotimp.

Culoarea verde: semnificatie

Ce semnifică culoarea verde: natura, primăvara, vitalitatea, renașterea sau sănătatea. Este asociată emoțiile pozitive și în pictură nuanțele de verde pot transmite mai multă profunzime acestor emoții. În general, cu cât mai mult galben conține un verde, cu atât mai mult îi vei adăuga o notă solară și pozitivă.

Din punct de vedere al psihologilor, funcția culorii verde este de a echilibra emoțiile, fiind și culoarea cel mai ușor de perceput de către ochiul uman.

Te așteptăm cu mai multe idei și recomandări despre tehnici și materiale pentru proiecte de artă și hobby creativ și pe Facebook , Instagram si YouTube și în magazinele din București!

Surse foto: Pebeo, Nevskaya Palitra, Schmincke, Maria Tabarcea, Unsplash