Blog ProfiArt

Deși ideea de contrast poate părea destul de simplă la prima vedere, în cadrul teoriei culorilor există mai multe tipuri de contraste, pe care le poți studia pentru a-ți rafina tehnica de pictură și felul în care folosești culorile într-un tablou. În acest articol, vei găsi principalele tipuri de contrast stabilite și studiate de Iohannes Itten, cercetător în cromatologie.
Contrastul culorilor pure
Pentru a realiza acest tip de contrast ai nevoie de cel puțin trei culori diferite. Contrastul culorilor pure se formează prin alăturarea oricăror culori saturate la maxim. Bineînțeles, alăturarea celor trei culori primare va oferi cel mai puternic efect, efect care va scădea o dată cu îndepărtarea de acestea.
Contrastul clar/ obscur
Albul și negrul sunt punctul extrem al acestui tip de contrast. Griurile (care se obțin fie din amestecul alb-negru, fie din amestecul perechilor de culori complementare cu alb) pot fi utilizate, în proporții diferite, pentru acest tip de contrast.
Citește și articolul despre roata culorilor!
Contrastul rece/ cald
În cazul temperaturii unei culori, se consideră (având în vedere roata culorilor) că roșul orange este culoarea cea mai caldă iar albastru-verde este cea mai rece. Alăturarea unei culori de o alta poate avea un efect de schimbare a temperaturilor.
În multe situații, acest tip de contrast în pictură poate fi utilizat pentru a sugera apropierea sau depărtarea. Obiectele din depărtare pot fi pictate în culori/ nuanțe reci, pentru a oferi acea impresie de vag pe care o putem observa în realitate.
Contrastul culorilor complementare
Culorile complementare (care se află în opoziție totală în cercul cromatic) mențin relația de contrast de complementare. Aceste perechi de culori, atunci când sunt utilizate în anumite cantități, te vor ajuta să obții un efect de static, datorită faptului că sunt într-un echilibru perfect.
Descoperă mai multe informații despre culorile complementare aici!
Contrastul simultan
Acest tip de contrast vorbește despre faptul că ochiul uman, atunci când analizează o culoare, caută în mod automat complementara acesteia. Legea culorii complementare este deci esențială în orice pictură, bazându-se pe percepția subiectivă a ochiului uman și a felului în care vedem culorile.
Contrastul de calitate
Acest tip de contrast se referă la contrastul între culorile intense și luminoase și culorile mai întunecate, mai palide. Se bazează pe calitatea cromatică, adică gradul de puritate/ saturație a unei culori.
Fiecare culoare poate fi modulată pentru a-i crește sau scădea luminozitatea, prin amestecul cu alb sau cu negru. Se pot obține tonuri de diferite luminozități chiar și amestecând o culoare pură cu gri (acromatic, format din alb-negru). O altă modalitate de a estompa o culoare este de a o amesteca cu complementara ei.
Prin utilizarea contrastului de calitate, vei obține o dinamică distinctă a culorilor pe pânză, de o mai mare finețe.
Contrastul de cantitate
Acest tip de contrast se referă la raportul dintre două sau mai multe culori. Iată un raport de cantitate valabil pentru culorile complementare: galben 1/4 – violet 3/4 , orange 1/3 – albastru 2/3 , rosu 1/2 – verde 1/2 raport pe care-l poți testa pentru a observa cum se formează acest tip de contrast.
Te așteptăm cu mai multe idei și recomandări despre tehnici și materiale pentru proiecte de artă și hobby creativ și pe Facebook , Instagram si YouTube și în magazinele din București!

Pictura cu puncte este o tehnică extrem de simplă – pentru a realiza de exemplu un tabou mandală din puncte, nu ai nevoie de experiență anterioară în pictură, ci doar de puțină grijă la alegerea paletei de culori, la utilizarea culorilor potrivite pentru pânză și la realizarea simetriei. Iată un articol din care vei afla care sunt cele mai bune instrumente pictură mandală din puncte, ce principiu al pointilismului poți aplica în primul tău tablou și care sunt pașii de lucru.
Ce este pictura cu puncte?
Pictura cu puncte este o tehnică utilizată încă din vechime în arta aborigenilor din diferite zone ale lumii. Decorarea obiectelor cu imagini diverse realizate din puncte mai mici sau mai mari este astăzi una din cele mai populare activități creative, dată fiind simplitatea sa – nu ai nevoie de experiență anterioară în pictură pentru a încerca această tehnică, ci doar de materialele de bază (pânză și culori) și de răbdare.

În funcție de culorile pe care le folosești, poți lucra o piesă dot art pe sticlă (culori speciale pentru sticlă sau ceramică), pe un material textil (culori pentru textile) sau pe pânză (culori acrilice cu o vâscozitate cât mai mare).
Pentru a obține o piesă decorativă sau un tablou cu pictura în puncte e important să ai culorile potrivite suprafeței pe care vrei să o decorezi dar și să te înarmezi cu răbdare. Tehnica implică aplicarea de puncte pe suprafața suport, dar modelul, paleta de culori și ideea din spatele lucrării sunt detalii care pot scoate din anonimat obiectul pe care-l decorezi.
Tehnica de pictură din puncte este reprezentată în artă prin pointilism – o tehnică apărută la finalul secolului al XIX-lea, inițiată de neoimpresioniști precum George Serat sau Paul signac. Tehnica a utilizat contrastul simultan (relația dintre culorile complementare) – de exemplu, pentru a obține culoarea verde, un pictor pointilist nu ar amesteca albastru și galben pe paletă ci ar picta, direct pe pânză, puncte galbene alături de puncte albastre de aceeași dimensiune. De la depărtare, ochiul uman va contopi cele două culori și va percepe direct culoarea verde. Iată un exemplu – pictura lui Albert Dubois, unde poți observa vegetația realizată și din puncte galbene și albastre.

Albert Dubois – Pillet The Banks on the Marne at Dawn (sursă foto – Wikipedia)
Acest principiu te poate inspira să studiezi culorile și să folosești o paletă de culori care să implice culorile complementare în primul tău tablou de pictură cu puncte.
Pe scurt, despre mandale
Mandalele au în religiile asiatice o însemnătate complexă, derivată din practicile spirituale specifice zonei. Termenul din sanscrită se traduce prin “cerc” și în funcție de zonă, în Asia, întâlnim mandale turnate din nisip colorat sau pictate (murale sau pictate pe obiecte/ reprezentări religioase).
Astăzi însă pictura sau colorarea mandalelor e o activitate care poate avea nuanțe terapeutice (folosită în art terapie pentru îmbunătățirea unor calități precum răbdarea dar și pentru exprimarea unui anumit tip de emoție) dar poate reprezenta și un simplu hobby creativ care să te relaxeze și să-ți încarce bateriile peste weekend. Rolul unei mandale poate fi strict decorativ, în funcție de suprafața suport pe care o folosești.

Mandalele geometrice sunt cele mai întâlnite tipuri de mandale, dar cum ideea de mandală este una a simetriei/ așezării în cerc a unor elemente, poți realiza mandale cu orice tip de element, în funcție de inspirație. Poți păstra ideea tradițională de centru bine definit și de elemente decorative repetitive (poate fi vorba de puncte dar și de orice alt tip de element) și așezate într-o perfectă simetrie și mai târziu, după ce te obișnuiești cu tehnica, poți improviza forme atipice, pentru a experimenta cât mai multe metode de a obține un tablou mandala armonios.
Instrumente pictură mandala din puncte
Culorile acrilice sunt în principiu cele mai bune culori pentru un tablou cu pictură mandala din puncte, datorită timpului de uscare redus și a faptului că se pot dilua cu apă (și deci și curățarea pensulelor este mai simplă). Pentru un tablou mandală, poți alege un carton pânzat sau o pânză pe șasiu și să ai în vedere faptul că există și pânză neagră – utilizând culori acrilice opace, cu o putere bună de acoperire, vei putea obține un contrast inedit pe o pânză neagră. 

Poți picta un tablou mandală și pe hârtie – în cazul culorilor acrilice, care sunt mai groase, e indicat să folosești o hârtie groasă, de minim 300 g/mp. Găsești mai multe variante de blocuri de pictură pentru acrilic (de exemplu un bloc pentru acrilic de la Sonnet sau un bloc cu hârtie pentru acrilice marca Hahnemuhle) în magazinul online ProfiArt sau într-unul din cele șase magazine fizice ProfiArt din București.
Poți utiliza pensule de pictură (mai ales pentru liniile subțiri pe care le-ai putea trasa în realizarea unui astfel de tablou) și tehnica dot art se mai poate realiza și cu instrumente de embosare – vârful acestora te va ajuta să obții puncte similare ca și dimensiune.

Dacă vrei să pictezi mandale pe alt tip de suprafață suport, e bine să ai în vedere că există culori speciale pentru sticlă, culori pentru textile și culori multisuprafețe (potrivite pentru lemn, carton, piatră, mucava, etc.).
Pentru a realiza o pictură decorativă mandală, mai ai nevoie și de lac protector. Acesta se aplică după ce culorile s-au uscat și poate fi ales în funcție de trăsăturile specifice ale proiectului tău. Dacă pictezi pe pânză cu acrilice, vei avea nevoie de un vernis pictură, pentru acrilice, pentru lemn e bine să cauți un vernis potrivit, iar pentru piatră la fel, vei găsi în oferta noastră de lacuri hobby mai multe variante.
În cazul picturii pe sticlă sau textil, fixarea culorii (și deci rezistența acesteia în timp, chiar și la spălarea la mașină) se face diferit. Culorile pentru textil se fixează cu ajutorul fierului de călcat – se calcă timp de câteva minute piesa textilă pe partea opusă culorilor. Unele culori pentru sticlă sau ceramică (în funcție de tipul de culoare) se coc în cuptor și astfel devin extrem de rezistente – vei găsi recomandările de fixare a acestor culori fie pe eticheta culorii, fie în descrierea de pe pagina de produs.
Dacă dorești să realizezi o mandală geometrică, în trusa de instrumente pictură mandală din puncte e bine să adaugi și o trusă de geometrie – o riglă, un raportor sau un compas te vor ajuta să obții cercuri perfecte și să realizezi un ansamblu de elemente simetric așezate pe pânză.
Pași pentru a realiza un tablou mandală
Poți lucra un tablou mandală în mod intuitiv, fără să te pregătești prea mult înainte. Tot ce ai de făcut în acest caz este să lucrezi după un model și să experimentezi cât mai multe elemente decorative, tipuri de puncte și culori.
Dacă vrei ca aspectul final să fie cât mai precis sau te gândești să lucrezi un astfel de tablou pentru a-l vinde (poate face parte din categoria de produse handmade ușor de făcut), e bine să urmezi câțiva pași simpli.
Schița unui tablou mandală
Chiar și dacă aplici o mandală pe o cană, e bine să desenezi de mână, pe hârtie, modelul dorit, înainte de a trece la aplicarea culorilor. Pentru un tablou, cu atât mai mult – schița e de dorit. Poți trasa liniile schiței cu un creion direct pe pânză, astfel vei putea să lucrezi tablouri cu mandale de dimensiuni mai mari și vei elimina eventualele erori.
Alegerea paletei de culori
Lucrul cu nuanțele de culoare și decizia asupra unei palete de culori este un pas extrem de important. Dacă ești cât de cât familiarizat cu teoria culorilor sau vrei să studiezi mai mult, pentru a-ți rafina simțul culorii și a găsi metode de a obține armonie într-un tablou, e bine să petreci un pic de timp pe analiza unui mostrar sau pe crearea unei palete, în cele mai mici detalii.

În funcție de culorile pe care le ai la dispoziție, le poți aplica pe o coală de hârtie sau separat, atunci când îți planifici lucrarea. Un alt detaliu este proporția fiecărei culori în tablouri cu mandale – deși inițial, în tradiția asiatică, mandalele erau extrem de colorate, poți obține rezultate excelente utilizând palete conținute, poți realiza mandale monocrome sau poți adăuga inserții aurii/ argintii, folosind diferite tipuri de contrast.
Aplicarea culorilor
Pasul de aplicare a culorii ar trebui să fie cel mai relaxant pentru acest tip de tehnică. Nu uita să îți faci un mediu cât mai potrivit pentru acest proiect creativ (lumină naturală, ambientul sonor preferat, etc.), pentru a te bucura cât mai mult de lucrul la acest tablou.

Pasul final – stratul de vernis
La final, după ce culoarea s-a uscat în profunzime, e bine să aplici un vernis pe suprafața tabloului mandală. Acest strat va menține durabilitatea culorii, funcționând ca un strat de protecție. 
Surse foto – Pexels.com, Unsplash.com, Pixabay.com
Te așteptăm cu mai multe idei și recomandări despre tehnici și materiale pentru proiecte de artă și hobby creativ și pe Facebook , Instagram si YouTube și în magazinele din București!

Te invităm sâmbătă, 25 iunie, de la ora 11, în grădina de vară a magazinului ProfiArt Grivița! Artista ProfiArt, Mădălina Zăvoianu, te va îndruma să lucrezi un colier cu mărgele din lut și fetru, dar și să pictezi un guler din bumbac cu nuanțe speciale pentru materiale textile.
Înscrieri la 0754 892 815 sau în magazinul ProfiArt Grivița
Cost: 70 de lei (toate materialele incluse)
sambătă, 25 iunie
11.00 - 14.00
Calea Griviței Nr. 41, sector 1, București

Ce materiale vei folosi la atelierul creativ?
Culori deco Pebeo – vei învăța să lucrezi cu această gamă de culori multisuprafețe, opace, care pot fi aplicate pe lemn, lut, carton, piatră, polistiren etc. Vei observa ușurința la aplicare, dar și pigmentul intens și vei învăța cum se aplică un vernis după ce culoarea de pe mărgele s-a uscat, pentru a proteja colierul și pentru a-i spori rezistența în timp.

Culori Setacolor pentru textile – culorile Setacolor, cu care vom picta gulerul de bumbac, sunt culori pe bază de apă, bogat pigmentate, cu o rezistență excelentă la lumină. Culorile speciale pentru textile au câteva specificități pe care le vei putea observa la atelier și se fixează cu ajutorul fierului de călcat, timp de câteva minute, pentru ca piesa textilă astfel decorată să devină rezistentă la spălare.
Colier din mărgele și fetru și guler pictat
Cu ajutorul artistei ProfiArt, vei lucra un colier din mărgele modelate din pastă Das, pe care le vom picta împreună cu nuanțe Deco. Pentru un design inedit al colierului, vom adăuga pe șirag și elemente din fetru colorat. Va rezulta un colier handmade, realizat chiar de tine, gata de purtat sau de oferit cadou.

Mai mult, pentru a te familiariza cu gama Setacolor, vei primi un guler handmade, din bumbac, pe care îl vom decora, conform unui model inspirație.
Te așteptăm la atelier!
 Te așteptăm cu mai multe idei și recomandări despre tehnici și materiale pentru proiecte de artă și hobby creativ și pe Facebook , Instagram si YouTube și în magazinele din București!

Arta abstractă are ca trăsătură principală faptul că nu utilizează reprezentările realiste ale lumii, ci lucrează cu metode indirecte pentru a transmite mesaje. Linia, forma și culoarea sunt esențiale în arta abstractă. Arta abstractă a apărut la finalul anilor 1800, ca răspuns și revoluție față de academism și naturalism - arta figurativă. Iată un articol din care vei afla ce este arta abstractă, care sunt curentele în pictura abstractă și care sunt recomandările, dacă vrei să lucrezi la un tablou abstract.
Curentul abstract s-a evidențiat începând cu anul 1900, cu reprezentanți precum Vasily Kandinsky, care a pictat o serie de tablouri numite Improvizații dar și un studiu ce contribuie la conturarea artei abstracte.
Istoria picturii abstracte
Există câteva subcurente ale picturii abstracte, fiecare cu trăsături specifice și reprezentanți printre pictorii vremii: orfismul, raionismul, constructivismul, non obiectivismul, suprematismul, neoplasticismul, arta concretă. Din concretism și constructivism se va contura arta cinetică, ceea ce va fi denumit op-art. Iar la curentele de mai sus vor contribui și artiștii asociați cu dadaismul. Impunerea artei abstracte se realizează și datorită activității din școala Bauhaus sau a grupului Abstraction Creation, dar și prin teoria/ scrierile lui Kandinsky și Klee.
La baza unei picturi abstracte stă de cele mai multe ori o idee sau un concept, reprezentarea acestora fiind subiectivă. Astfel, aceste lucrări pot fi interpretate de către privitor într-o manieră proprie. Totuși, valorile formei, a liniei și a poziției, a contrastului și a tonurilor folosite sunt esențiale și vor putea fi recunoscute dacă ai experiență cu teoria culorii sau cu ideea de armonie în pictură.
Curente în pictura abstractă – orfismul (sau simultaneismul)
Acest curent și-a primit numele de la Guillaume Apollinaire, după zeul Orfeu, din mitologia greacă, arhetipul artistului. Curentul își propunea să redea muzicalitatea tonurilor și volumelor în pictură.
În acest curent de pictură abstractă, armonia compoziției și cromatica sunt elementele cruciale. Diferit de pictura tradițională (unde linia reda forma), în orfism se preferă culoarea ca și bază a formei. Acest principiu teoretic este unul din cele care deschid drumul principiilor artei moderne, conform cărora fiecare element plastic se va adresa unui simț specific.

Robert Delaunay Rythme Joie de vivre (sursa foto – Wikipedia)
Ca și reprezentanți ai acestui curent, Robert Delaunay, Sonia Delaunay Terk, pictorii echivalau culorilor funcții ale sunetelor muzicale, stabilind o legătură directă între proprietățile fizice ale culorilorși ecoul pe care îl trezesc în privitor.
Curente în pictura abstractă – raionismul
Un curent care a apărut în Rusia, inspirat de futurism – mișcare artistică și socială. Reprezentanții principali sunt Mikhail Larionov și Nataia Goncharova.

Mikhail Larionov – Red Rayonism (sursa foto – Wikipedia)
În acest curent, artiștii nu au un stil care se bazează pe obiecte din viața reală, ci pe combinația și saturația culorilor, textură și adâncime. Razele care pornesc dintr-o sursă de lumină sunt în centrul acestor picturi, raze de culoare contrastantă, care reprezintă linii de lumină reflectată.
Curente în pictura abstractă – constructivismul
Originar din Rusia, curentul constructivist merge către o abordare industrială. Reprezentanții acestui curent considerau că arta trebuie folosită pentru propagandă, fiind asociați cu socialismul sovietic al perioadei. Constructivismul era o nouă estetică, un efort de a armoniza arta cu producția industrială și de a uni muncitorii și intelectualii prin ștergerea granițelor dintre artă și muncă.
Vladimir Tatin și Alexander Rodchenko au fost influențați de Picasso (reprezentant al cubismului) iar printre pictorii ce aparțin acestui curent se mai numără Marc Chagall, Piet Mondrian și Kasimir Malevich. Constructivismul a avut o influență și asupra Bauhaus.
Curente în pictura abstractă – suprematism
Forme bidimensionale, culori primare și alb negru, spațiul redat prin suprapunerea în straturi sunt doar câteva din trăsăturile inspirate din geometrie ale acestui curent. Ca și reprezentant principal, pictorul Kasimir Malevich (care a denumit curentul, pentru a sublinia sensibilitatea ca și mijloc suprem în artă), Ivan Kliun, Ivan Puni, Olga Rozanova, El Lissitzky.
Malevici considera că trebuie să renunțe la reprezentarea obiectelor pentru a pune accent pe sensibilitate, trecută prin limbajul abstract al geometriei.  Observația principală a artiștilor din acest curent era că ceea ce contează în trecut nu sunt valorile practice ci cele spirituale, sensibile, depozitate și vizibile în diferite creații.
Ca și principii estetice, suprematismul implica forma bidimensională (cele de bază fiind pătratul, cercul și crucea), albul pentru fond, care reprezintă spațiul infinit, negrul pentru figura de bază și culorile primare în stare pură. Spațiul este reprezentat în straturi, pentru a surprinde dinamica.

Kazimir Malevici: Pătrat negru pe fond alb, 1915 (sursa Wikipedia)
Stilul a fost regăsit nu doar în pictură ci și în industria textilă, în tipografie, arhitectură, design de mobilă și porțelan și modă.
Principiile acestui curent se întâlnesc cu neoplasticismul olandez și ambele vor contribui la trăsăturile școlii Bauhaus.
Curente în pictura abstractă – neoplasticism (de stijl)
Curentul a pornit din țările nordice, cu un obiectiv al artiștilor de a reprezenta armonia și ordinea spirituală. Liniile și formele sunt fie orizontale fie verticale și limitarea la utilizarea culorilor primare, alături de alb și negru sunt câteva din trăsăturile acestui curent.
Piet Mondrian este cel mai cunoscut pictor din acest curent – el este autorul Manifestului NeoPlasticist, dar și Theo van Doesburg – care scrie De Stijl și care declara “Pânza albă este aproape solemnă. Fiecare linie, fiecare linie așezată greșit, orice culoare așezată fără venerație sau grijă poate strica totul“.

Compoziție cu roșu, galben și albastru (1921) de Piet Mondrian (sursa Wikipedia)
Denumirea curentului avea sensul de artă nouă și își avea sursa în idealismul său – artiștii căutau o reprezentare pură a minții umane, deci rezultatul nu avea cum să iasă din abstract. Pictorii lucrau cu concepte precum spațiu, mișcare, ordine sau pattern-uri iar aparenta limitare a curentului (Mondrian considera că arta nouă ar trebui să una a limitărilor, pentru a exprima strictul esențial) a oferit de fapt o gamă largă de expresii creative.
Curente în pictura abstractă – arta concretă
Termenul este introdus de Theo van Doesburg în Manivestul artei concrete. Pictorul considera că arta concretă și spiritualitatea sunt unite, fiind caracteristicile esențiale ale omului. Curentul este caracterizat de abstractizarea geometrică. Max Bill, un alt artist parte din curent (care a lucrat și ca sculptor), considera că arta concretă avea scopul de a concretiza elemente care nu au mai fost redate înainte într-o formă fixă/ palpabilă, în încercarea de a găsi o formă ideilor abstracte.
Ideile artistului au fost reluate la formarea grupării din Paris Abstraction Creation. În Italia, arta concretă îl are ca reprezentant pe Alberto Magnelli dar și de Josef Albers. Acest curent a contribuit la dezvoltarea altor curente, cum ar fi Op-Art, Hard Edge, arta minimalistă dar și a poeziei concrete.
Cum să pictezi un tablou abstract?
În picturile abstracte faimoase, parte din manifestarea curentului în diferite țări, pictorii au păstrat ca obiectiv obținerea purității, a libertății prin mijloace abstracte. Abstractul se referea la formele noi, care trebuiau sa reflecte idei înalte, universale, opuse realității care poate fi percepută cu ochiul uman.

Acest demers însemna, pentru acești artiști, o modalitate de a explora profunzimea spiritului uman și de a îndepărta limitele artei care reprezenta simple obiecte din realitate. Liniile abstracte, culorile primare sau alb-negru, focusul pe principiile geometrice, libertatea mijloacelor noi de expresie și pânzele mari sunt câteva din trăsăturile utilizate de artiști care te pot inspira în a realiza un tablou abstract.
Dacă vrei să pictezi un tablou abstract, e important să te simți liber să te exprimi prin culoare și formă. Spațiul în care lucrezi e bine să fie cât mai relaxat, fără să-ți fie teamă să dai culoare pe jos sau să te pătezi cu pigmenți. Pornește de la o idee și încearcă să o exprimi prin selecția unei palete de culori. E posibil ca în acest punct să te ajute o pânză mai mare, pentru a nu avea nicio constrângere de spațiu. Pornește de la linii spontane, trasate conform inspirației și construiește pictura abstractă în funcție de ceea ce simți ca armonie.
Iată câteva recomandări pentru a porni cu curaj – folosește mâna secundară pentru a picta (vei ieși din zona de confort și vei avea o experiență total nouă în timp ce pictezi). Gândește-te mai mult la ce simți și cum poți exprima acest lucru, în detrimentul regulilor pe care le cunoști. Lucrează cu o singură culoare, pentru a te putea concentra pe texturi și forme – apoi la final adaugă accente care să contureze un echilibru. Poți să lucrezi cu ochii închiși sau poți să te concentrezi doar pe a reda forme geometrice în lucrare.
Combină nu doar tehnicile ci și tipurile de culori – de exemplu, din gamele Pebeo, vei putea aplica atât culori acrilice cât și culori Moon sau Prisme, Vitrail sau Ceramic dar și contururi pentru a obține un tablou abstract.
Găsești pânze mari aici, acrilice pentru pouring (care pot fi turnate pe pânză) aici, dar și acrilice High Viscosity si pensule. În funcție de tehnica pe care dorești să o aplici, descoperă materialele necesare pe magazinul nostru online sau te așteptăm să ne vizitezi într-unul din cele șase magazine fizice din București.
Surse foto: Wikipedia.com, Unsplash.com
Te așteptăm cu mai multe idei și recomandări despre tehnici și materiale pentru proiecte de artă și hobby creativ și pe Facebook , Instagram si YouTube și în magazinele din București!

Teoria culorilor e folosită pentru a determina ce culori merg bine împreună. Roata culorilor a fost inventată în 1666 de Isaac Newton, care a organizat spectrul culorilor pe un cerc, arătând relația dintre culori. Iată un articol din care vei afla cum s-a dezvoltat această roată a culorilor, care este relația dintre culorile astfel așezate și te vei familiariza cu terminologia de bază din teoria culorilor.
Armonia culorilor este dată de culori care “functioneaza” împreună, culori care au dinamică, sunt plăcute ochiului și oferă un anumit sentiment, armonie folosită de artiști, designeri de interior sau designeri de modă sau de către orice alt tip de profesionist care activează într-o industrie creativă pentru a crea o anumită particularitate estetică.
Roata culorilor cuprinde culori grupate în următoarele categorii – culori primare, culori secundare și culori terțiare.
Cum a apărut roata culorilor?
Poziționarea culorilor pe roata culorii este o idee care aparține matematicianului Isac Newton. În timp ce studia lumina reflectată pe o prismă, a observat că aceasta reflecta un întreg spectru de culori. Opinia sa era că aceste culori din curcubeu aveau o relație armonioasă. Mergând mai departe pe această direcție, omul de știință a asociat fiecare nuanță cu o notă muzicală și a așezat totul pe un disc rotativ, pentru a vedea cum exact interacționează culorile din punct de vedere vizual. Aceasta este povestea apariției primei roți a culorilor.
Poți folosi roata culorilor pentru a găsi culori armonioase, prin utilizarea regulilor de combinare a culorilor.

Culorile primare
Există 12 culori în roata culorilor, ce pot fi împărțite în culori primare, secundare sau terțiare.
Culorile primare sunt culori care nu pot fi obținute din amestecuri, respectiv roșu, galben și albastru. Toate celelalte culori sunt realizate din combinația acestor trei culori. Acești trei pigmenți sunt de bază în pictură și atunci când dorești un tub de culoare primară monopigment, vei găsi pe eticheta culorii mențiunea unui singur pigment. Acest detaliu este de ajutor mai ales dacă dorești să experimentezi și să studiezi singur culoarea, realizând singur amestecuri de culoare conform regulilor.
Citește aici articolul despre nuanțele de albastru!
Culorile secundare
O culoare secundară este rezultatul amestecului dintre două culori primare, în proporții egale.
Culorile secundare sunt verde, portocaliu și violet. Verdele este obținut din galben și albastru, portocaliul din roșu și galben iar violetul rezultă din roșu și albastru.
Culorile terțiare
Culorile terțiare din roata culorilor sunt obținute din combinarea unei culori secundare cu o culoare primară. Culoarea rezultată este formată din nouă nume de culori, cum ar fi galben-portocaliu, roșu-portocaliu etc.
Culori reci sau culori calde, temperatura culorilor
O altă modalitate de a privi roata culorilor este segmentarea în culori calde sau reci. Această idee de căldură sau răceală a unei culori este cunoscută ca temperatura culorilor.
Conform psihologiei culorilor, diferitele temperaturi aduc privitorului diferite emoții sau sentimente. De exemplu, se consideră că o culoare caldă va inspira la energie și un anumit sentiment de familiaritate, pe când o culoare rece va fi asociată, în mod instinctiv, cu o senzație de detașare sau izolare.

Culorile calde sunt culorile de la roșu la galben pe roata culorilor, iar cele reci sunt cele care încep cu albastru - verde și se termină la mov.
Un alt detaliu pe care e bine să-l ai în vedere atunci când lucrezi cu temperature culorilor – deci folosești culori calde sau culori reci este faptul ca cele calde par a fi mai aproape de privitor, pe când cele reci par a fi mai îndepărtate.
Care sunt regulile pentru obținerea armoniei culorilor?
Atunci când îți alegi o paleta de culori pentru o pictură sau pentru o lucrare creativă, e bine să ții cont că selecția acestora poate fi făcută conform regulilor, o metodă științifică care să ia în considerare așezarea culorilor pe roata culorilor și relația dintre ele. Astfel, având în vedere aceste principii, vei obține palete de culori deja funcționale iar tot ce îți rămâne de făcut este să aplici cu grijă și în mod echilibrat culorile în lucrare.
Culorile complementare
Aceste culori sunt opuse pe roata culorilor. Această combinație oferă cel mai intens contrast și deci un impact mare - folosite împreună într-o pictură, într-un concept de design interior sau într-o ținută, aceste perechi de culori se vor susține una pe alta, într-un ansamblu armonizat.
Citește articolul despre culorile complementare, aici.
Atributele mai subtile ale culorilor complementare țin de temperatura acestora dar și de finețea cu care lucrezi astfel încât culorile să nu se depășească una pe cealaltă, ci să coexiste în lucrare, în mod armonios și uniform.
Culori monocromatice
Culorile monocromatice sunt culori care conțin aceeași nuanță în diferite tonuri. Un exemplu poate fi un albastru foarte deschis, alăturat albastrului cerului și bleumarinului.
Culorile monocromatice sunt extrem de versatile și sunt foarte ușor de utilizat pentru a obține armonie.
Culori analoage
Aceste culori sunt cele așezate una lângă alta pe roata culorilor. Pentru aplicații (pictura, design interior etc.) este o combinație destul de versatilă însă poate fi copleșitoare.
Pentru a utiliza în mod echilibrat culorile analoage, e bine să alegi o culoare principală, pe care să o utilizezi într-o proporție mai mare, iar pe celelalte două să le utilizezi ca accente.

Culori triadice
Aceste culori sunt poziționate în triunghi pe roata culorilor. Sunt combinații intense, cu un contrast mărit, deci utilizarea lor îți va aduce palete curajoase și vibrante.
Culori tetradice
Și în acest caz, numele combinației de culori se referă la felul în care sunt așezate culorile pe roată.
Culorile tetradice sunt perechi de câte patru culori, așezate simetric pe roata culorilor.
Și în acest caz ai de-a face cu o selecție de culori curajoasă și intensă, pe care e bine să o echilibrezi prin selecția unei culori principale (pe care să o folosești într-un procent mai mare în lucrare) și a unor culori mai puțin vizibile (accente), care să susțină și să puncteze combinația de culori.
Caracteristici ale culorilor – nuanță, ton, intensitate
Nuanța unei culori este fiecare din gradele sau varietățile prin care poate trece o culoare fără a-și pierde calitatea specifică.
Un ton al unei culori este creat prin combinația unei nuanțe de bază cu alb, negru sau gri.
Intensitatea unei culori este dată, în cazul culorilor pentru pictură, de cantitatea de pigment existent în rețeta prin care s-a obținut culoarea dar și calitatea sa. De exemplu, culorile din game de studiu pot fi mai puțin intense din cauza faptului că acestea conțin pigmenți sintetici, pe când o culoare dintr-o gamă profesională va avea o intensitate crescută, datorită faptului că în acest tip de gamă vei întâlni pigmenți naturali, într-o proporție mai mare față de lianți sau aditivi.
Surse foto: Wikipedia.com, pinterest.com, unsplash.com.
Te așteptăm cu mai multe idei și recomandări despre tehnici și materiale pentru proiecte de artă și hobby creativ și pe Facebook , Instagram si YouTube și în magazinele din București!